instalatia electrica

Mi-am facut instalatia electrica

Locuiam intr-o casa veche de prin 1978, care nu a suferit reparatii importante astfel incat m-am decis sa o renovez si sa ii schimb instalatia electrica deorece era depasita. Cablurile erau bagate direct prin tencuiala astfel incat daca se impusca vreunul trebuie sa sparg peretele pentru a il inlocui.

Despre copex nu se pune problema pentru ca a aparut recent pe piata insa cablurile nu erau bagate nici prin tuburi din PVC pentru a putea schimba firele, fara a sparge peretele.

Prima grija pe care am avut-o atunci cand am schimbat instalatia electrica a fost sa bag copex. Am renuntat si la firele groase din aluminiu de la instalatia veche deoarece erau uzate si oricum erau prea groase.

De asemenea, am creionat un traseu usor de intuit pentru copex. In viitor s-ar putea sa fiu nevoit sa sparg dupa el si nu imi doresc sa dau jos tot peretele. In plus, atunci cand dau gauri, nu vreau sa risc sa lovesc instalatia electrica.

Am trasat o linie cu creionul pe zona in care va veni plafonul de rigips apoi am coborat cu 10 centimetri mai jos. Prizele le-am pus la un metru inaltime fata de podea si apoi am urcat cu firul pana la reteaua de sub tavan. Am facut acest lucru cu ajutorul unui boloboc astfel incat sa nu deviez de la traseu.

In acest moment e cat se poate de usor de intuit pe unde vine copexul si nu va trebui sa sparg foarte mult in perete. Acelasi lucru am facut si cu cablul TV sau cel de internet.

Am respectat si culorile firelor dupa standardele internationale astfel incat orice electrician ar veni dupa mine sa faca reparati sa nu fie nevoit sa intuiasca cum am lucrat. Nu am uitat nici de firul de impamantare, pe care il consider destul de important, chiar daca multi il neglijeaza.

In camerele mai mari de 10 metri patrati am montat doua prize pe peretii opusi. Am facut acest lucru pentru a evita sa suprasolicit prizele. Atunci cand sarcina e prea mare pe o priza, acesta se poate incalzi si trebuie sa evitam acest lucru.

De asemenea, pe viitor nu voi fi nevoit sa intind prea multe cabluri prin camera. Stim cu totii ca nu ne putem planui pe termen lung unde vom pune televizorul sau alte electronice. Tentatia de a face schimbari este foarte mare.

La renovarea interioara a casei am folosit atat rigipsul cat si multibatul. Am tinut cont si de faptul ca la un moment dat poate izbucni un incediu din cauza instalatiei electrice si am incercat sa evit acest lucru pe cat de mult am putut.

Riscul de incediu e aproape inexistent pe suprafata in care firele sunt bagate in tencuiala. Chiar daca are loc un scurt circuit, lipsa de oxigen dar si materialul dur va impiedica raspandirea focului.

Nu la fel s-ar fi intamplat cu copexul din plafon, acolo unde am folosit rigips. Nu stiu daca am facut bine insa am l-am imbracat in spuma ignifuga. De asemenea, a izolat termic tavanul cu vata de sticla. Am folosit si rigips roz, special facut pentru a rezista la foc.

balcani

Ecce Zaibăr!

Începem lecţia de astăzi cu o scurtă introducere istorică.

Între 1716 – 1718 au loc, în Balcani şi la nord de Dunăre, cîteva scurte ciomăgeli între austrieci şi otomani, pe marginea unor probleme de hotar mai ales în zona aşa-numită Ungaria. În acea perioadă se chema ”Paşalîcul de la Buda”. Distracţia se încheie catastrofal pentru turcaleţi, care pierd – pe lîngă două armate babane şi nişte viziri, în bătăliile de la Petrovaradin şi Belgrad – teritorii vaste în favoarea habsburgilor: Banatul Timişoarei (adică Banatul, na), jumătate din Serbia şi, de departe cel mai important, Oltenia de la Olt la Cazane.

Altfel spus, Oltenia Minor (fără jumătate din judeţele actuale Olt şi Vîlcea), numită în terfeloagele imperiale ”Kleine Vallachia” (ha!), suferă brusc o schimbare de regim acută: de la sistemul administrativ, militar şi economic otoman, reminiscenţă a Evului Mediu, la cel austriac, occidental, aşa-zis luminat. Mişcarea provoacă o rupere în două a societăţii olteneşti: provincia primeşte un dram de autonomie, rămîne sub conducerea unui ban, popii primesc libertatea de a propovădui mai departe ortodoxia, însă mirenii – mai ales boierii olteni – strîmbă din nas şi fac figuri din cauza sistemului de impozitare imperial, care jumuleşte pe toată lumea în mod echilibrat, dar şi eficient. Cu alte cuvinte, nu mai pot umbla cu fofîrlica.

Şi-aici începe distracţia: austriecii sunt lăsaţi de capul lor să facă ordine în Little Vallahia şi întîmplarea face că oamenii sunt copleşiţi totalmente. Se zice că în cei 20 de ani cît a fost Oltenia sub austrieci, toată ţara devenise un spaţiu al nelegiuirilor, al haiducilor, ai hoţilor la drumul mare. Asta nu am cum s-o demonstrez eu acum, cert este că în 1739, după un nou război austro-turc, habsburgii refuză să mai păstreze Oltenia pe care-o dau înapoi otomanilor, să se spele cu ea pe cap.

Şi-acum, vine esenţa acestui articolaş istoric: după 20 de ani de ocupaţie austriacă, ghici cu ce se aleg oltenii! Nu cu drumuri, cu cetăţi, cu burguri sau cu puradei blonzi cu ochi albaştri, ci cu un cuvînt. Un cuvînt care este, după umila mea părere, chintesenţa spiritului oltenesc, regele vocabularului de la veste de Olt etc und so weiter, vorba rusului. Cuvîntul este, dragii mei, ZAIBĂR! Din germanicul “Sauber”, care nu înseamnă nici pe departe ”sobru”, ci “curat”, “limpede”. Păi da! Totul se leagă! Sunt curios, dacă austriecii mai stăteau vreo 100 de ani pe la noi, pe la olteni, ce se alegea?
——
NOTĂ: în DEX-uri, zaibărul vine ba de la “seiber”, cuvînt care cică ar fi neamţ, dar nu l-am găsit nicăieri.. ba e de origine necunoscută. Şi încă una, tot lingvistică: prazul nu ne vine tot de la nemţi, ci de la bulgari. Dar astăzi am aflat care-i pluralul: ”praji”!! Can you fuckin’ believe it?!

curatenia intr-un birou

Curatenia intr-un birou, sfaturi pentru antreprenori

Nu mai este un secret faptul ca angajarea firmei de curatenie este o dovada de profesionalism in cadrul unui birou, asta pentru ca echipa in sine se va preocupa in egala masura de geamuri, de tesaturile pretentioase existente in cadrul decorului, dar si de fiecare corp de mobilier in parte. In plus, experienta pe care o poseda restul persoanelor care si-au consolidat afaceri sustenabile spune ca lipsa acestor servicii poate deveni o presiune pentru fiecare angajat in parte, care trebuie sa isi rupa din timp pentru a-si curata propriul spatiu de lucru.

Cel mai de pret avantaj este cel al timpului, pentru ca niciunei persoane nu ii face placere sa plece la munca gandindu-se la faptul ca intai trebuie sa inceapa prin a-si curata biroul, dar si prin a oferi o mana de ajutor la intretinerea spatiilor sanitare. In plus, angajatii au tot dreptul de a spune ca sarcinile de curatenie nu intra in randul atributiilor pentru care sunt platiti. Exceptand avantajul amintit, sa vedem de ce este mai bine sa angajati o firma de curatenie birouri decat sa lasati aceasta sarcina pe mana intregului staff.

Curatenia generala

La o anumita perioada de timp, simpla curatenie de rutina nu va mai fi suficienta pentru ca murdaria se depune, iar daca nu se iau masuri la momentul respectiv praful tinde sa acapareze intregul spatiu, devenind cauza principala a alergiilor. Un alt motiv pentru care ar trebui sa solicitati curatenia generala este reprezentat de faptul ca exista o sumedenie de spatii greu accesibile, coltisoare in care nu s-ar avanta nicio persoana doar de dragul de a-si ajuta patronul. Caci, trebuie sa intelegeti faptul ca fiecare angajat isi va curata doar propriul sau birou, nu si spatiile adiacente.

Intretinerea geamurilor

V-ati gandit vreodata la modul in care se vad ferestrele companiei dumneavoastra de afara? Pentru ca, in mod obiectiv, imaginea pe care o infatiseaza locatia va defineste si afacerea, ori cel putin aceasta este conceptia dupa care se ghideaza majoritatea oamenilor de business. Tocmai de aceea este necesar sa apelati la servicii complete de curatenie, astfel incat ele sa cuprinda si intretinerea minutioasa a ferestelor, deopotriva la interior si la exterior.

Curatarea covoarelor si a mochetelor

Nu s-a inventat inca un birou in care oamenii sa lucreze desculti, din anumite considerente esetetice si etice. Din aceasta cauza, murdaria care se impregneaza la nivelul tesaturilor asternute pe jos devine o certitudine, nu o posibilitate. Chiar daca va ganditi la faptul ca ele pot aspirate cu usurinta cu ajutorul oricarui aspirator regasit pe piata, o sa aveti o surpriza in momentul in care veti incerca sa debarasati mocheta de toate aceste reziduuri. In mod clar, un aspirator clasic nu va fi la fel de performant precum un echipament care fructifica tehnologia de injectie si extractie a particulelor de praf.

Accesoriile acoperite cu material textil

Va inconjoara la fiecare pas, fie ca vorbim despre o canapea cu insertii din piele, ori despre fotoliile si scaunele pe care le puneti la dispozitia furnizorilor si partenerilor de afaceri care calca pragul sediului vostru. Ele sunt  primele obiecte cu care oamenii intra in contact si, implicit, trebuie sa straluceasca de curatenie.

words

Vorbe de duh

Anno Domini 2413, undeva în apropierea Inelelor lui Saturn.

Doi tineri stau înghesuiţi pe un singur scaun în vagonul de galaxmetrou plin ochi cu navetişti, pensionari sau, cum e şi cazul lor, elevi întorcîndu-se de la marginea Căii Lactee către casă, pe staţia spaţială Ferentaria.
Cei doi tineri sînt din categoria aceea a oamenilor care nu sar deloc în evidenţă. Nu erau nici prea înalţi, nici prea scunzi, nici prea slabi, nici prea graşi, nici prea bine îmbrăcaţi, nici prea jerpeliţi, nici prea frumoşi şi, dacă-mi permiteţi, nici prea simpatici. Cît despre inteligenţă, din păcate noi nu avem de unde să ştim cum stăteau. Nici măcar să o bănuim, ţineţi minte că e vorba despre anul 2413.
Unul dintre cei doi eroi ai noştri, acela care nu era nici prea înalt, nici prea scund, nici prea… etcaetera ş.cl., de unde mai înainte privise în gol cîteva staţii bune, se întoarse brusc spre companionu-i.
– Am primit de la tata un mesaj ciudat.
– Ă?
– O colecţie de proverbe vechi şi zicători populare, adunate încă de-acum cîteva sute de ani.
– Şi ce zic?
– Nu ştiu, aştept şi traducerea.
– Ia.
– Ni.
– Veni?
– Ie. Uite: “May the Force be with you…” Adică un fel de salut. Sau de drum bun. Mai una: “Say Hello to my little friend!”. Ceva de rău, oricum. Sau: “One does not simply walk into Mordor”.. Ceea ce înseamnă că ceva e al dracului de dificil de făcut..
– Ce prostii. Mai sînt altele?
– Mhm. Uite… “The first rule of Fight Club is you do not talk about Fight Club”.. Sau cum ar zice străbunicul tău, mucles.. Dar preferata mea e – e anonim autorul – preferata mea e : “Un fleac, i-am ciuruit.”

optimizare seo de calitate

Generarea traficului pentru o pagina web

Dezvoltarea unei pagini web este o problema esentiala pe care de cele mai multe ori companiile nu o iau in calcul, astfel ca doar crearea unei pagini web atractive nu este de ajuns pentru a castiga noi clienti. O strategie foarte des folosita este optimizarea paginilor web insa exista si alte modalitati care vin in sprijinul dezvoltarii acestuia.

Inserarea unei galerii video

Prin inserarea unei galerii video din cadrul site-ului youtube spre exemplu poate creste rata vizitatorilor paginii insa si invers este valabil; crearea unui filmulet despre cateva teme abordate in cadrul paginii web si postarea acestuia pe youtube este o cale foarte usoara de a atrage mai multi utilizatori deoarece acest site este dedicat tuturor oamenilor din intreaga lume iar publicul care il acceseaza este nelimitat.

Inscrierea web site-ului in mai multe directoare

Inscrierea paginii web in diverse directoare in functie de bransa din care face parte creste sansele ca cititorii online interesati de un anumit domeniu sa afle informatii suficiente despre companie si sa se convinga ca este exact ceea ce cautau. Crearea unor articole despre produse/servicii si modul de utilizare, caracteristici tehnice etc reprezinta o alta metoda de optimizare seo de calitate, mai ales ca ele pot fi subiecte atractive pentru clientii efectivi care dorind sa isi usureze munca apeleaza la informatiile online postate de catre companie pe site-urile de specialitate.

Actualizarea datelor

O alta modalite care ajuta la cresterea traficului este prin actualizarea datelor deoarece in cazul existentei aplicatiei de abonare la newletter, utilizatorii logati vor primi noile informatii iar traficul va inregistra cresteri in functie de interesul acordat de acestia. Creare posibilitatii de abonare la newsletter este cea mai buna

Crearea unui e-book

Pentru a castiga cat mai multi vizitatori puteti selecta cele mai reusite articole si postari care sa vina in ajutorul publicului,aveti posibilitatea de a crea un e-book prin care acestia vor putea sa descarce informatiile furnizate de care au nevoie.

Chiar daca toate aceste informatii despre cresterea traficului pot parea destul de greu de realizat, nu trebuie neglijate deoarece in cazul in care nu ne cream un public care sa ne urmareasca activitatea in mod constant, sansele extinderii activitatii se vor diminua iar existenta pe piata online nu va avea nici un efect.

 

chiosc

În care este vorba despre chioșcul de la colțul blocului

Vi s-a întîmplat pînă acum să mergeţi seara la chioşc sau la magazinul de la colţ, pentru o ultimă aprovizionare, şi să prindeţi coadă pe ultima sută de metri a programului de funcţionare? De exemplu, cînd închide la 10 seara, să ajungeţi la fără zece? Ce spectacol e acolo în faţa casei de marcat.. E băiatul de şase ani de la etajul doi, pe care mama l-a trimis după tampoane şi tata după un pet de bere -e meci-, mai sînt doi inşi care-au ieşit din tură de la fabrica de lîngă şi sărbătoresc momentul, şi baba de la parter care cumpără mîncare pentru pisici şi ceai de anghinare, ce mai, un întreg univers îngrămădit într-un spaţiu de patru pe patru.
Aşa am nimerit şi eu ieri seară la magazin, ca musca-n lapte, sau dacă vreţi, ca drosophila melanogaster în damigeana cu vin, că tot i se apropie sezonul. Se uita lumea la mine ca la un picat din lună, că de, nu mă cunoşteau, nu eram din cartier şi orice nou-venit e luat la ţintă imediat ce se afişează în perimetru. Al cui e, ce cumpără, de care bani are… Eu nu vooiam decît patru beri la sticlă, şi pentru ele a trebuit să aştept vreo 20 de minute, înghiontindu-mă cu oamenii pentru un loc fruntaş, cît mai apropiat de pupitrul de comandă al vînzătoarei, care împărţea diverse în stînga şi-n dreapta cu aerul acela de superioritate pe care-l aveau pe vremea lui Ceauşescu vînzătoarele de la Carne. N-am văzut nicio bere la sticlă expusă în raft şi-am fost nevoit să mă aşez la coadă doar ca să întreb dacă au aşa ceva. Probabil că dacă întrebam peste rînd ceilalţi m-ar fi linşat de vreo trei-patru ori, ca să se asigure că plătesc îndeajuns neobrăzarea şi tupeul de-a fi încălcat legile nescrise ale cumpărăturilor.
În faţa mea, o fată înaltă şi subţirică înainta în rînd cu ochii în ceafa unui tip clasic de funcţionar la stat, la costum, umflăţel şi cu nasul roşu ca un semafor stricat, care încărcase două paporniţe cu de-ale gospodăriei şi acum explica vînzătoarei ce detergent îi trebuia. Soţiei.
-De care doriţi, automat sau…?
-D-ăla verde, domniţă.
-Da, dar pentru maşina de spălat sau..?
-Păi care e cu bule de oxigen?
Nu ştiu cum s-a lămurit dilema bulelor, că atenţia atrasă de-un copilaş de trei-patru ani care s-a băgat peste rînd cu un pumn de monede să ceară o caramea (pfff, lui îi zîmbeau..) nu mi-a revenit spre casă decît în momentul în care la rînd era tipa înaltă. Vînzătoarea:
-V-am dat alea… Parcă mai doreaţi ceva, dar am uitat.
-Ăăă, staţi să mă uit… se uită în plasă şi: Da, sucul…
-De care?
-Nu, suc..
-Da, de care? Coca Cola?
-Nu, nu, Fanta, v-am spus..
-Mergeţi şi luaţi din ladă de la colega mea.
De fapt erau două vînzătoare în magazin, una care servea în spatele tejghelei şi cea care făcea pe omul de legătură cu lăzile frigorifice din faţa chioşcului, unde se aflau perisabilele. Carne, băuturi, îngheţate. Şi îngheţăţi. Biata clientă, după ce că era ameţită din fire, după cum o trădau privirile şi gesturile, au mai alergat-o şi vînzătoarele. Mi-a venit şi mie rîndul.
-Săru-mîna, bere la sticlă aveţi?
-Avem.
-Sau la doză..
-Avem Golden, Ciuc.. ce mai avem…
-La doză?
-Nu, la sticlă. Dar de care doriţi?
-Păi, de-aia. Ştiţi, nu v-aş mai fi întrebat, dar nu văd unde sînt expuse.
Mergeţi şi uitaţi-vă, că nu mai ştiu ce mai e pe stoc.
Mă duc în faţă, mă uit, n-aveau ce-mi trebuia mie, optez pentru altă marcă. Dau fuga-napoi, să nu-mi ia locul vreo babă iute de picior, cer, dau banii, n-aveam sticle la schimb.
Domnişoară, ştiţi, tata mereu face cumpărături de-aici, o să vă aducă el sticlele dimineaţă. E, aşa, un tip mai scund şi-ndesat, cu chelie la-nceput… (dacă mă auzea tata ce reclamă-i făceam…)
Sînt unele femei din categoria aceea mai “grea” care per ansamblu sînt chiar frumoase. Sînt, într-adevăr, planturoase, cum s-ar spune, eufemistic vorbind, dar nu se ascund, se simt bine în pielea lor, nu încearcă să pară nişte gazele şi le stă bine. Uite, de exemplu Viorica din Clejani, aia cu “Bordeiaşul”, e o femeie frumoasă. Aşa era şi vînzătoarea. O fi băgat de seamă că-i cercetam decolteul doldora, că mi-a zîmbit şi de unde îmi spunea că nu se poate, că musai să fie şi sticle, că nu-l cunoaşte pe tata, că nu poate cumpăra altele fără sticle la schimb, m-a servit şi fără, trecîndu-mă în schimb pe un caieţel, ca să fie cu inima împăcată mai degrabă decît să se asigure că-i vom aduce sticlele înapoi.
În spatele meu coada se făcuse la loc pînă la ieşirea din magazin, şi-am evacuat incinta urmărit de aceleaşi priviri cercetătoare. De data asta mi-am permis un zîmbet iliescian, ca o tiflă mare lipită pe frunte. Îmi terminasem cumpărăturile, mă eliberasem de constrîngerile cozii, la o adică puteam să şi casc gura a încurcă-lume prin magazin, nu mai aveau ce-mi face. Poate doar să-mi spargă sticlele, dar cum teoretic aparţineau încă vînzătoarei, nu risca nimeni să se ia în coarne cu liderii micului univers numit uneori “MAX – Supermarket”.

eroi

Eroi nationali?! Care sunt acestia?

Un amic:  – Auzbă, dacă trăia Mihai Viteazu, îi ardea pe toți. Politicieni, mafioți, baroni locali..
Eu: – Ă?!
Alt amic: – Unde e Țepeș, Doamne, să-i toarne-n țepe!!
Eu: – M?
Un al treilea amic: – Dacă era ălălant Antonescu, ce ne mai distram cu romii! Pohod na Transnistria, ciumidej madocar!
Eu: – Hai, bă…

Mai lipsea careva să-i ridice-n slăvi pe Burebista c-a tăiat viile și pe băieții care-au cucerit muntele Alion prin 1916, ca să se retragă mintenaș mai tîrziu.
Românii au o problemă cuc ultul strămoșilor/cultul eroilor.
Ne place să ne identificăm acum cu ce-au făcut niște băieți în urmă cu multe decăzi/secole.
E scăparea noastră din mediocritatea timpurilor moderne, vorba lui Chaplin.
Sincer? Mă doare-n fund că Decebal s-a ținut tare în fața romanilor.
Și că Mircea cel Bătrîn i-a caftit pe turci la Rovine. De-aia Kusadasi e punct terminus pentru rumîni.
Țepeș? L-a făcut PR-ul sașilor.
Mihai Viteazu? Muri ca un fraer, cu burta vărsată-n țărînă de niște unii care clar au fost mai deștepți ca el.
Antonescu? I-au șutit de sub nas întoarcerea armelor.
Ceaușescu? După vitejiile din 1968 a luat-o strîmb.

Nu are sens să ne amintim de eroi de demult cînd noi, acum, sîntem niște lichele.
Nu are sens să vorbim de ce-au făcut alții acum țî ani, să ne ascundem în spatele vitejilor citați de cronicari, cîtă vreme nimeni, acum, nu mai mișcă nimic.
Încă nu am ajuns la fundul sacului. Asta-i singura explicație pentru lipsa de atitudine.
O să ne mai luăm niște miui internaționale pînă să ne trezim, așa că poate ar trebui să ne deschidem singuri fesele, ca tăvăleala să fie mai ușor de acceptat.

Și de-aia ne doare-n veveriță momentan, că totul pare să fie la condițional-optativ.

angajari videochat

Cum poti castiga mai mult din videochat?

Daca ati trecut peste prejudecatile legate de videochat si ati hotarat sa practicati aceasta activitate trebuie sa stiti ca in mare parte castigurile difera in functie de modul in care va comportati in fata camerei web.

Nu trebuie sa plecati de la ideea ca o imagine perfecta va asigura un venit consistent. De regula, multe dintre studiouri ofera un salariu fix, de cateva sute de euro, plus un procent din incasari. Puteti sa va propuneti sa ramaneti la acel venit garantat dar ceea ce nu va spun foarte multi angajatori este ca daca nu produceti bani o anumita perioada de timp se va renunta la colaborare.

Pentru a atrage atentia clientilor si pentru a ii fideliza trebuie sa va miscati cat mai mult, sa vorbiti si sa pareti sigure pe voi. Acest lucru va poate asigura un venit constant. Daca vreti sa plusati, incercati sa jucati de fiecare data un rol. Veti vedea foarte rapid diferenta.

Paradoxal, cei mai multi bani din videochat nu se castiga din show-urile erotice ci din dialogarea cu clientii. Ca atare, pentru a va angaja intr-un studio videochat trebuie sa cunoasteti la nivel conversational cel putin o limba de circulatie internationala pentru ca nu va veti adresa doar romanilor.

Trebuie sa intelegeti psihologia interlocutorilor, se le ascultati problemele si sa incercati sa dati sfaturi fara a exagera. Majoritatea barbatilor nu le place sa asculte ci sa vorbeasca. Au impresia ca stiu tot timpul ce e bine pentru ei insa simt nevoia sa se descarce.

Unul dintre sfaturi ar fi sa va targhetati clientii, adica sa va adresati in principal celor cu un anumit profil, fara a ii refuza pe ceilalti. Veti deveni astfel credibila. Nu puteti fi astfel daca aveti 20 de ani si incercati sa ii dati sfaturi unui barbat de 50 de ani cu o cariera in spate.

Incercati sa interactionati cat mai mult si sa il stimulati pe client sa intre in joc. Pentru asta trebuie sa fiti credibila si nu trebuie sa tradati disperare. Exagerarile duc de foarte multe ori la indepartarea potentialilor clienti.

Nu trebuie sa priviti free chat-ul, adica perioada in care va poate vedea oricine intra pe site, ca pe o pauza. Acelea pot fi de fapt minutele cele mai importante, in care puteti starni curiozitatea si va puteti atrage clientii care plateasc.

Niciodata sa nu puneti esecul pe baza aspectului fizic ci pe atitudine. Barbatii nu cauta intodeauna femeia perfecta. Aproape de fiecare data cauta femei cat mai diferite, cat mai exotice.

Prin atitudine nu ma refer neaparat la a fi o „fata rea” ci la o conduita lipsita de stangacii. Uneori barbatii sunt atrasi de femeile vulnerabile. Acest lucru ii excita si vor interactiona cu voi. Nu trebuie sa dati insa senzatia ca v-ati suparat pe un lucru minor, cum ar fi ca ploua afara. Trebuie sa lasati impresia ca aveti o problema reala.

Calitatea camerei web este un alt factor important. Acest lucru nu va ajuta sa castigati mai mult din videochat insa o camera de calitate slaba, care nu reda o imagine clara, va poate impiedica sa castigati la fel ca atunci cand aveti o camera buna, facand acelasi lucru.